Stejari din plasmă și cuvânt

 

Zburară corbii din stejarii
Ce-mi înverzeau pădurea vieții
Și plapuma moale de gheață
Le demască prea fioros scheleții.
Ce falnici îmi erau odată
Când vara amorul respirau
Cum printre frunze-a mucegai căzute
Tăceri în recviem de toamne îmi urlau.

Stejarii mei din plasmă și cuvânt
Își vântură prin moarte nemurirea,
Își vântură prin viață tinerețea
Și-și veșnicesc în efemer iubirea.

Sunt doar o frunză-n chaosul etern
Ce-și joacă axa-n hore rock’n’roll
Și mi-s puhoiul călător de ger
Ce mângâie în ierni stejarul gol.
Sunt ramura înmugurită-n mars
Ce-a renăscut prin seva ei cea vie,
Morfină îndulcită cu extaz
Din focul vieții care va să vie.
Mi-s falnicul stejar din miezul verii
Și aura-i cea verde de acum o viață,
Sunt codru-ntins și cerul și cocorii
Iar toate scriu nimicul ce ni se-ntinde-n față.

Am învățat să mor și să renasc
Și-am învățat să gust din nemurire,
Suntem stejari din plasmă și cuvânt,
Și-n sevă ni se scurge poezie.

Photo by Charlliee Downson

 

Anunțuri

2 comments on “Stejari din plasmă și cuvânt

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s