De-i vrea să îmi fii vid

Voi a fi chaosul din timpul lui a nu fi
Si vreau roti elucubrant în negre găuri,
Să mă reneg, iar tu să nu mă știi
În naufragiul savuros prin hăuri.

Voi una cu nimicul să îmi fiu
Și-n toate,taciturn, să-mi fac un rost,
Să mor, să mă trezesc, să mă rescriu
Și să mă șterg din plinul de prisos.

Fă-mă furnică să îndur povara
Cu brațul neclintului Atlas
Și fă-mă soare, odat’ cu înserarea
Din lupta-n ying si yang să mă renasc.

Voi suflul greu să-l sting fără țigară,
Plămânii să-mi respire-a infinit
Și vreau plăti căderea ancestrală-
M-arunc in gol, de-i vrea să îmi fii vid.

Că-s adoptat in secol douășunu
Și-am renunțat la arhaicele bice-
Sunt haosul, sunt pacea, sunt nebunul
Ce-și mântuie îm slove păcatele antíce.

Photo: dreamy portraits by Brooke Shaden

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s