Ars poetica

Aş vrea s-aştern de-a pururi gândirile-n hârtie
Să simt în aer dorul ce mângâie-n mister,
S-ascult in dimineata a muzelor şoptire,
Cu inima-mi visândă,cu freamătul de ieri.
 
Să scriu în miez de noapte transcedentale versuri,
Să scriu ce mă frământă din veacuri şi din ani,
Să mă lăsaţi în voia-mi, cu visuri şi eresuri
Lăsaţi-mă in urmă,dincolo de noian.
 
Să uit de lumea-ntreagă in timp ce-o strâng la piept,
Să mor şi totodată sa reînviu prin scris,
Să simt cum printre stele privi-voi mai atent
Şi-n armonie fină dispar înspre abis.
 
Să am creionu-n mână,să-i simt parfumul vag
Cerneala,călimara şi-n sufletu-mi iubiri,
Să văd cum din genuni răsare-va in veac
A serii dulci tenebre,a zorilor sclipiri…
 
Şoptirea cea tăcută-a minţii agonie-
Să cadă lin pe negrul trecutului pierdut
Să văd petale albe zburând in armonie,
Iar eu să cânt sonate spre timpul nevăzut.
Anunțuri

9 comments on “Ars poetica

  1. Deschide geamul… vântul, ploaia, vor să intre,
    Și gândul meu o dată, la ceai va sta cuminte…
    Să îți privească mâna, cum cerne pe hârtie,
    Frânturi de primăvară ce nasc melancolie.

    Și-apoi dintre cuvinte, să-ți fur un semn de carte,
    Ca la sfârșitul zilei, pe cer în miez de noapte,
    Să-l ducem între stele, ca-n fiecare seară,
    Să ne-amintim cu drag…. de-o zi de primăvară….

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s