„Și mai ales, iubesc oamenii care iubesc pur și simplu. Pentru că nu toată lumea poate.”

Îmi plac oamenii simpli. Oamenii care nu au nevoie dimineața de nimic pentru a fi ei înșiși, oamenii care își mai aduc aminte din când în când să privească în sus sau să zâmbească spunând un mulțumesc. Îmi plac oamenii care știu că fericirea nu costă nici reputație, nici putere, nici benzină sau gene false. Nu costă bani. Costă timp. Îmi plac oamenii simpli care își aduc aminte că sunt îndrăgostiți și oamenii fericiți care își permit să fie nebuni pe motiv că sunt îndrăgostiți. Și îmi plac îndrăgostiții pentru că știu să trăiască plăcerea la granița fricii, sau extazul de mână cu romantismul. Numai ei știu să le îmbine așa. Și mai ales, iubesc oamenii care iubesc pur și simplu. Pentru că nu toată lumea poate. Am învățat și eu să iubesc pur și simplu, dar mereu apare unul care îmi spune că nu văd încotro mă îndrept, că mă schimb, că nu mă recunoaște. Și atunci mă trezesc și uit cum se iubește. Dar oamenii de felul ăsta sunt intenționat puși acolo, asta nu trebuie să uiți, majoritatea n-au iubit niciodată, majoritatea nu pot înțelege. Și au tot dreptul să vrea să te tragă de partea lor. De asta ador oamenii care nu se lasă ademeniți, care știu că a iubi nu e ceva ce găsești la colț de drum, și că de asta le pare așa nefiresc sentimentul. Și nu l-ar da pe altceva. Dar realizează asta abia când caută prin cotloane iubirea înapoi. Ei sunt oamenii simpli care învață să iubească. Și într-o zi, vor ști să iubească pur și simplu.

Îmi plac oamenii care mai redevin uneori cei de altădată. Bătrânii pe care îi văd cu flori învelite în ziar arămiu, bărbații care își găsesc prin pod cortul de acum 20 de ani și reunesc gașca de odinioară și femeile care la fiecare alt prim sărut  tremură care la cel de la 16 ani. Îmi plac oamenii care surâd. Îmi plac oamenii care-ți zâmbesc. Îmi plac oamenii care râd din toate puterile la o glumă bună sau din nimic, și care te molipsesc și pe tine. Iubesc simplitatea în ochii albaștrii, fără lentile, care te pătrund din cap până-n picioare și-n ochii căprui de al căror mister mă îndrăgostesc mereu.

Îmi plac bătrânii pentru care totul în universul ăsta de după 2000 pare atât de complicat. Pentru noi se vrea a fi ușor, de asta nu mai știm ce e simplu și ce nu, și se distruge toată puritatea în care ne-am născut și-n care, cu puțin noroc, am și copilărit. Bunicile care cârpesc jucării pentru nepoți și bătrânii care îi învață, cică, să zboare. O bătrânică s-a așezat de curând lângă mine în stația de autobuz. Doar să se odihnească, ea merge pe jos. Mi-am scos căștile când am văzut că are chef de vorbă. Era mai mică decât mine cu un cap, plus cocoașa din vina căreia se sprijinea-n baston. Dar zâmbea. Și zâmbea așa frumos. M-a întrebat de bunicul meu, câți ani are, unde a lucrat, cât are pensia. Și ea avea aceeași sumă, dar acum nu îi mai pasă,are 80 de ani și e împlinită pentru că băiatul ei a ajuns cineva. Îmi povestea că e inginer și că a prins o fată, pfuai ce afacere, cu mamă avocată și tată căpitan. Și s-a plimbat și el pe Marea Neagră. Și e fericit. Și are și o fetiță acum. Eu o priveam cu simpatie, cei 40 de ani  lucrați în fabrică au meritat se pare. M-a întrebat unde merg. I-am spus că merg să alerg să prind și eu 80 de ani ca dânsa. Și-atunci râzând mi-a zis:,, O să prinzi, fata frumoasă, o să prinzi, ascultă ce-ți zic eu! Așa e cu generația asta, aveți noroc de dați numai de bune.Așa a avut și băiatul meu de la Constanța. Să-ți amintești tu când oi fi la vârsta mea, așa-ntr-o doară, măi mi-a spus odată o babă cu limbariță pe o bancă că o să am noroc în viață și uite că a avut dreptate! Așa să-ți zici! ”.Mi-a pus privirea serioasă. Și-apoi a plecat, s-a odihnit destul, deși eu eram acolo dinainte și autobuzul meu nici măcar nu venise. Am râs în sinea mea. Poate-o avea dreptate, îmi ziceam. Așa se întâmplă în filme.

Iubesc oamenii care, ca și ea, vorbesc întâmplător cu străinii pe stradă, sau ajută fără să le fi cerut cineva sau îți zâmbesc, așa că sunt ei sunt fericiți și poate o să fii și tu. Simplu. Îmi plac oamenii care nu dau parcul cu lac pe sala cu tv și care fac sport cu necunoscuții în natură. Oamenii care aleargă după tramvai și mulțumesc vatmanului în oglinda retrovizoare, oamenii care urcă odată cu scările rulante în loc să aștepte și oamenii care trăiesc cu mentalitatea că animalul lor de companie e, la propriu, parte din familie.

Îmi plac copiii, căci ei sunt simplitatea întruchipată. Să-ți zâmbească un bebeluș, să-ți dea o blondină de 2 ani o păpădie sau băiețelul de peste drum să te mai ia în brațe când te vede din an în paște, în lucrurile de genul se ascunde tot farmecul lor. Te contaminează. Ești un copil ca ei. Vorbești pe limba lor, te ascunzi și aștepți să te găsească, deși  nu se mai joacă de mult și culegi flori de pe marginea drumului cu ei, doar pentru că au zâmbit primii. N-au habar picii ăștia de ce sunt în stare în simplitatea lor.

Imi plac oamenii cărora nu le pasă de cum vor fi priviți, pentru că au înțeles că doar cine-și va face curajul să-i cunoască cu adevărat și le va da din timpul lor va însemna ceva pentru ei. Cei care citesc în public pentru că trebuie să returneze cartea la timp sau pentru că sunt prea curioși să afle ce se mai întâmplă, cei care nu pun accentul pe aparență, ci învață să admire un om dincolo de ceea ce văd și cei care își permit să fie nebuni din când în când, să simtă că trăiesc.

Iubesc simplitatea sub toate formele ei, dar mai ales în oameni! Căci oamenii simpli au acel ceva pe care restul nu-l vor avea niciodată. Îi deosebești dintr-o mie. Chit că le sclipesc ochii sau au capul plecat, te trag spre ei. Probabil ceilalți au uitat cine sunt ei de fapt și ce trebuie pus pe primele locuri  în viață.

Sau probabil că simplitatea lor are standarde mai înalte.

 

Anunțuri

23 comments on “„Și mai ales, iubesc oamenii care iubesc pur și simplu. Pentru că nu toată lumea poate.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s