Nu-i toamna dragostei trecute | A.M.

Nu-i toamna dragostei trecute, nici a bețiilor târzii
Cu doruri scrum pe drum pierdute ca lacrimi arse-n poezii.
 
Nu-i vreme de cerșit zadarnic umbrele străvezii de amor
În frunze rupte prin poteci a veștejit stingherul dor,
Ni s-a desprins din timpul mitic o boare de iluzii vii
De-acoperi cu iz hipnotic întreagă lumea noastră gri.
 
E toamna unei alte vremi, cocorii zboară înspre nord
Cerul ia zbuciumul din zări și îl îneacă-ntr-un potop,
În razele de soare stins cu eros naște o iubire
Inimi albastre nu mai plâng nici cea din urmă nostalgie.
 
Azi sunt lumini neon prin suflet ca-n nopți de august, și târziu
Oamenii tot mai scriu povești din epoci netrăite-n viu,
Iar în apus nu-i loc de amoruri, nici de vreun neînțeles suspin
E o toamnă mov ca în pasteluri și vântul poartă gust de vin.
Anunțuri

5 comments on “Nu-i toamna dragostei trecute | A.M.

  1. Oh, lume gri…
    Oh, lume gri…
    Nu doream ca sa mai vii!
    Eu vreau soare si iubire
    Nu amar si despartire.

    Nu vreau lacrimi si suspine
    Vreau in brate sa ma tii
    Mi-e tare dor acum de tine
    Ai plecat si nu mai vii 😦

    Oh, lume gri…
    Oh, lume gri…

    Nu e o continuare. E ce-am simtit citind poezia ta.
    Sa ai un weekend frumos!
    Monica

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s