Să vină furtuna| A.M.

Se-ntunecă bolta și noaptea veghează,
Prin nouri de plumb stă luna de strajă,
E beznă în inimi, pe ceruri și mare
Doar fulgere-aprind a lumilor zare.
 
Veni-va furtuna să spele pământul
Să-mprăștie scrumul, să-l șuiere vântul,
Veni-va furtuna în noapte, târziu
Să curețe lumea-i cu mort și cu viu!
Speranțe-n mocirlă să-nvie-nc-odat’
S-alunge regretul amar și uscat,
Să spele noroaie ce-n mine-mpietresc,
Sfărâme pilonii de ura-mi clădesc!
Mizer e în juru-mi, mizer e în mine
Cadavre de vise, tristețe, ruine…
Plâng doruri în jug și doruri în ștreang,
Otrăvuri letale își caută leac.
Să fie-ntuneric, să stau sub vreun pom
În liniște surdă și lipsă de om,
Iar ochii obosiți să-mi plângă-nsetat
Ca ploaia să șteargă suspinul vărsat!
Cu fulger și grindini, cu tunet și gheață
Să crape blesteme, fatale în viață
Și-n urma-i rămâie pământu-nnoit
Cu sufletu-mi candid pe el strălucind.
 
Se-ntunecă bolta și noaptea veghează,
În nouri de plumb stă luna de strajă,
Aștept cu speranță să vină potopul
Să ducă cu el răul…sau să mă ia cu totul!
Anunțuri

2 comments on “Să vină furtuna| A.M.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s