Trăim din amintiri

Trăim din amintiri, din cântece pe care nu le mai ascultăm, din parfumuri al căror miros l-am uitat. Trăim din amintiri dezgropate-n deja-vu-uri si nu mai ștergem oglinzile de praf, iar cumva, poza lui din portofel i-a dat tinerețe fără bătrânețe. Nu cunosc lumea de azi, nici pe cea de mâine. Trăiesc în ieri, privesc prin ochii unui copil și sărut zilnic pentru prima oară. Cum și mâine, încă te voi căuta din priviri, încă voi asculta cântecul ăla. Încă te-aș visa, încă te-aș iubi. Eu am fost și sunt, fiind. Și totuși, parcă aceleași ploi ne udă, aceleași vânturi ne bat, și frunzele renasc aceleași an de an. Și totuși, și totuși…Nu-mi promite. Nu jura. Nu încerca zadarnic să faci să fie ce este, va fi ce deja a fost, ca de la minus infinit spre plus, iar și iar și iar, în infinități mai mici, mereu aceleași, mereu altele.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s